Material de instruire pentru personalul SPO cu atribuții de creștere a mobilității forței de muncă
Rolul materialului: dezvoltarea unei atitudini pozitive față de conținutul cadru al mobiltății forței de muncă
1. Contextul european al mobilității forței de muncă
La nivelul Uniunii Europene fenomenul de mobilitate a forţei de muncă este promovat din dorinţa de a răspunde provocărilor ce apar pe piaţa muncii. Accesul la locurile de muncă dintr-un Stat Membru reprezintă un aspect fundamental al liberei circulaţii a persoanelor în cadrul Uniunii Europene. Dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor este completat şi susţinut de un sistem de coordonare a sistemelor de securitate socială şi un sistem de recunoaştere reciprocă a diplomelor.
Există o serie întreagă de documente adoptate de Uniunea Europeană prin care se abordează strategic învățarea pe tot parcusul vieții,din care face parte și mobilitatea, iar România în calitatea ei de țară membră trebuie să acționeze pentru îndeplinirea ţintelor asumate. Unul dintre documentele programatice adoptate de UE este „Educaţie şi formare 2020” (ET 2020) - un nou cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Acesta prevede obiective strategice comune pentru statele membre, inclusiv un set de principii pentru atingerea acestor obiective, dar şi metode de lucru comune . Sunt stabilite patru obiective strategice, dar noi îl vom prezenta doar pe cel care are legătură directă cu p mobilitatea:
Obiective strategice |
Conţinut |
Realizarea în practică a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a mobilităţii |
Sunt necesare progrese privind punerea în aplicare a strategiilor de învăţare pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea cadrelor naţionale pentru calificări în legătură cu Cadrul european al calificărilor şi stabilirea unor parcursuri educaţionale mai flexibile. Ar trebui să fie extinsă mobilitatea şi să se aplice Carta europeană a calităţii pentru mobilitate;
|
Mobilitatea forţei de muncă reprezintă o formă de mişcare în raport cu nevoile mereu schimbătoare ale factorilor productivi. De aici se deduce faptul că ”este mobilă acea parte a forţei de muncă ce cunoaşte deplasări de orice fel într-un spaţiu, ramură sau meserie”.
În cadrul pieţei muncii mobilitatea poate fi analizată din mai multe aspecte:
a) La nivelul ofertei pieţei de muncă şi al fiecărui individ se pot identifica mai multe tipuri de mobiltiate
|
mobilitate geografică (teritorială)
|
mobilitate lucrătorilor între organizaţii ( firme, instituţii etc.) |
|
mobilitate lucrătorilor între ramuri |
|
mobilitate internaţională |
|
b) La nivel de individ |
Mobilitatea profesională reprezintă schimbarea felului muncii sau a locului de muncă, în funcţie de cerinţele pieţei muncii pentru o mai bună satisfacere a nevoilor profesionale. |
2.Conținutul și avantajele mobilității forţei de muncă
2.1 Conținutul mobilității
Mobilitatea teritorială (geografică) |
Cunoscută şi sub numele de migraţie, reprezintă un proces de adaptare a forţei de muncă la cererea pieţei pe care activează. Aceasta poate fi realizată fie sub forma schimbării domiciliului, a apropierii acestuia de locul de muncă (migraţie), fie prin păstrarea domiciliului şi deplasarea la locul de muncă (navetism). |
Mobilitatea profesională, |
Exprimă capacitatea persoanelor de a exercita simultan sau alternativ o arie largă de activităţi lucrative, în condiţii de eficienţă economică. Acest tip de mobiltiate include, schimbarea profesiei şi alte forme, cum ar fi schimbarea de firmă şi schimbarea de ramură, schimbări care necesită „pregătirea celui în cauză” să facă faţă noutăţilor care vor apărea în viaţa sa. |
Mobilitatea geografică şi cea profesională se întrepătrund. Ţările care au niveluri ridicate de mobilitate geografică au, de asemenea, niveluri mari de mobilitate profesională. |
2.2 Stimularea mobilității forței de muncă în Romania
Persoanele care în perioada în care beneficiază de îndemnizație de șomaj se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanșă mai mare de 50 km de localitatea în care își au domiciliul stabil, beneficiază de o prima de încadrare neimpozabilă, acordată din bugetul asigurarilor pentru somaj, egală cu de două ori Indicaotrului social de referinţă în vigoare la data acordării.
|
2.3 Avantajele și funcțiile mobiltății
2.3.1 Avantaje
Asigură ocuparea forței de muncă mai ales atunci când apar modificări în sistemul productive la nivel micro sau macroeconomic. În caz contrar o parte a forţei de muncă ar fi predispusă șomajului
Asigură echilibru- numărul persoanelor active profesional și distribuirea teritorială a acestora sunt corelate cu numărul locurilor de muncă, cu structura profesională a acestora, precum şi cu repartizarea lor teritorială;
Asigură folosirea eficientă a forţei de muncă-prin concordanţa dintre „oferta” şi „cererea” de forţă de muncă, respectiv folosirea resurselor materiale şi umane
Asigură sporirea venitului național pe cap de locuitor-problemele de ordin financiar, ce pot fi însoțite și de tensiuni sociale apar atunci când mobilitatea forţei e muncă nu are loc sau se desfăşoară în proporţii insuficiente
Are rol demografic-deplasarea forţei de muncă din localităţile, zonele şi judeţele excedentare spre cele deficitare.
2.3.2 Funcțiile mobilității
3.Servicii de stimulare a mobilității
3.1 Medierea muncii pe piața externă
Rețeaua EURES : Înfiinţat în 1993, EURES este o reţea de cooperare între Comisia Europeană, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din statele membre ale SEE (ţările UE plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) şi alte organizaţii partenere. Elveţia participă, de asemenea, la reţeaua EURES. Resursele reunite ale organizaţiilor membre şi partenere ale EURES oferă reţelei o bază solidă, astfel încât aceasta să poată oferi servicii de calitate înaltă atât pentru lucrători, cât şi pentru angajatori.
Scopul EURES este de a oferi informaţii, recomandări şi servicii de recrutare/plasare (găsire a candidatului/locului de muncă potrivit) în beneficiul lucrătorilor şi angajatorilor, precum şi al oricărui cetăţean care doreşte să beneficieze de principiul liberei circulaţii a persoanelor.
EURES este mult mai mult decât portalul pentru mobilitatea forţei de muncă, pe care îl vizitaţi în aceste clipe.
EURES dispune de o reţea umană formată din peste 850 de consilieri EURES care se află în contact zilnic cu solicitanţii de locuri de muncă şi angajatorii din întreaga Europă.
În regiunile transfrontaliere europene, EURES joacă un rol important în furnizarea de informaţii referitoare la toate tipurile de probleme legate de naveta peste frontieră cu care se confruntă lucrătorii şi angajatorii, precum şi de asistenţă pentru soluţionarea acestora.
3.2 Medierea muncii pentru piața internă
Potrivit art. 59 alin. (1) din Legea șomajului, medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legatură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă , în vederea stabilirii unui raport de muncă sau de serviciu
Prin furnizarea serviciului de mediere a muncii se urmărește stabilirea compatibilităților sau echivalențelor dintre cerințele locurilor de muncă vacante , comunicate de angajatori și aflate în baza de
date a agențiilor pentru ocuparea forței de munca, cu pregatirea profesională, aptitudinile
și opțiunile solicitantului de loc de muncă.
Serviicile de mediere a muncii se pot furniza de către organizații publice și private acreditate în acest sens. Principale intervenții prin care se face medierea muncii sunt:
Intervenția |
Modalități de acțiune |
Furnizarea de informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare a acestora |
Publicarea și/sau afișare de infromații despre locurile de muncă vacante și condițiile pe care trebuie să le îndeplineasca persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Organizarea de burse ale locurilor de muncă. |
Medierea electronică |
Punerea automată în corespondență a cererilor și ofertelor de locuri de munca prin intermediul tehnicii de calcul .Exemple: Serviciul electronic de mediere a muncii -SEMM, deschis pe Internet; Rețele/puncte de self service (www.artemis-alba.ro/cespo-info.) |
Preselecția candidaților |
Evaluarea candidaților în relație directă cu cerințele locurilor de muncă oferite ( nivele de edcuație, calificare, aptitudini, expereință etc.) |
3.3 Profilul de competențe al specialistului care furnizează servicii de mediere a muncii
Analiza standardelor ocupaționale și a celor de pregătire profesională, scoate în evidență că Agentul ocupare este profesia ale cărei competențe acoperă cel ma bine atribuțiile aferente creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit Standardului ocupațional ” Agentul ocupare este angajatul Agenției de Ocupare si Formare Profesionalã, dar poate fi și angajatul unei agenții private de plasare a forței de muncă. El îsi desfãsoarã activitatea în compartimentul de ocupare și prin întreaga sa activitate contribuie activ la creșterea gradului de ocupare a populației active. Deciziile pe care le adoptã sunt îndreptate întotdeauna în sensul sprijinirii solicitanților de loc de muncã sã–si gãseascã ofertele cele mai avantajoase și, în același timp, de a sprijini agenții economici sã ocupe locurile de muncã vacante cu personal corespunzãtor”
Competențele reglementate prin standard pentru Agentul ocupare sunt:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
În loc de concluzie: Mobilitatea este sinonimă cu dezvoltarea profesională şi, în consecinţă, se înscrie în programul de învăţare pe tot parcusul vieții, fie aceasta formală, non formală sau informală. În realitate, mobilitatea este o reuşită atunci când reprezintă o alegere şi se bazează pe calificări.Stimularea moblităţii necesită existenţa unor servicii specializate care să abordeze diferenţiat fiecare persoană care a decis să devină „mobilă pe piaţa muncii”, iar documentele europene recunosc că „rolul principal revine „serviciilor de consiliere şi orientare a carierei ( profesională)” care trebuie regândite „. |
Surse de resurse
Documente europene |
Carta europeană a calității pentru mobilitate |
Acte normative |
Legea educației naționale nr.1/2011 , reactualizată |
Legea 26 /2002 reactualizată |
|
Metodologii/ Instrucțiuni/standarde |
ORDIN MMFPSPV , Nr. 1804/4469 din 3 iulie 2012 privind aprobarea Metodologiei de utilizare a instrumentelor Europass şi Youthpass şi a Metodologiei-cadru cu privire la serviciile de consiliere şi orientare a carierei pe tot parcursul vieţii |
Standardul ocupațional ”Agent ocupare” |
|
Lucrări de specialitate |
Sandu, Dumitru, Migraţia Circulatorie ca Strategie de Viaţă, Sociologie Românească, 2000 |
Vlăsceanu, Lazăr şi Zamfir, Cătălin, Dicţionar de Sociologie |
|
Resurse electronice |
|